Cum putem reduce protestele anti-guvern la nivel global

harta lumii

În ultimii ani, cetățenii frustrați de guvernele lor au început să pălmuiască politicienii ( Nepal și India) și-au dat foc în fața clădirilor unor instituții ( Tunisia și Grecia ) , au lansat proteste în masă împotriva anumitor vrăjeli politice ( Chile, Portugalia, UK ) și au dărâmat sisteme întregi ( MENA ) . În 2015 am văzut oamenii exprimându-și sentimentul anti-guvern, sub o formă sau alta, aproape pe toată planeta - de la proteste pro-democrație ( 1 iulie în Hong Kong ) , la proteste anti austeritate în mai multe orașe din țările membre UE ( Frankfurt , Londra și Bruxelles ). Anul acesta am avut parte de o mulțime de proteste care au dus la evenimente precum Brexit sau alegerea lui Donald Trump ca președinte al SUA.

Ce înseamnă asta?

Înseamnă că suntem martorii unui declin global al relațiilor dintre stat și cetățeni cauzat de sentimentul de neîncredere pe care îl au cetățenii față de guvern ca întreg sau față de anumite decizii luate de politicieni fără aprobarea cetățenilor ( România ) . Oamenii încep să își piardă răbdarea și să își exprime nemulțumirea sub forme pașnice sau violente în funcție de cât de înșelați se simt. Oamenii încep să aibă curaj să se exprime liber după decenii de manipulare grosolană, decenii în care cine a prins "la ciolan" nu a mai dat poporului din el. Au crezut ca nimeni nu îi poate atinge. Ei au avut tupeul să creadă că sunt mai presus decât omul de rând și că au ajuns acolo pentru că sunt mai puternici decât plebea.

De ce prind masele curaj abia ACUM? Pentru că Tehnologia a făcut posibil ca oamenii să poată supraveghea mai ușor guvernele și să poată organiza un răspuns mult mai rapid decât în anii `90. Exemplul pe care îl știm toți e protestul Roșia Montană. În fond, guvernele au nevoie de suportul cetățenilor ca să rămână pe poziții, că doar pe ei ar trebui să îi reprezinte și ei le pun pâinea pe masă ca să conceapă reguli în interesul cetățenilor nu în interesele lor egoiste.

Va continua această mișcare?

Desigur! Rusia a intrat oficial in recesiune pentru că au fost sancționați grav pentru nesimțirea lor și acum suferă consecințele. Rușii vor începe în curând să își exprime nemulțumirea față de deciziile lui Putin și odată porniți nu se vor opri până la redresarea economiei prin refacerea relațiilor diplomatice sau înlăturarea sistemului cu totul.

Guvernele țărilor membre UE nu vor schimba subit politicile de austeritate, asta înseamnă că oamenii vor deveni tot mai agitați și deja sunt pregătiți să iasă în stradă în special în Grecia, Belgia și Franța. Liderii și cetățenii se vor distanța tot mai tare pe tot globul mulțumită tehnologiei care ne permite să comunicăm și să ne organizăm aproape instant când ceva nu ne convine.

Știm o metodă să reducem protestele anti-guvern?

Desigur! Cea mai simplă soluție, dar și cea mai grea este ca politicienii să includă oamenii în interesele lor mai mult decât îi mint acum cu nerușinare că o fac. Guvernele trebuie să înceapă să folosească conceptul de "Crowdsourcing" , adică să folosească ideile gloatei de cetățeni la crearea legilor și luarea deciziilor.

Această soluție, la mintea cocoșului, a fost deja încercată de Islanda la crearea noii constituții unde două treimi din populație și-a oferit sugestiile pe Facebook și Twitter unei comisii formate din 25 de cetățeni obișnuiți aleși pentru crearea constituției. Nu a ieșit perfect, dar a fost o premieră creată de oameni nemulțumiți care s-au săturat să fie călcați în picioare.

În Finlanda au creat o lege cu ajutorul cetățenilor. Ministerul Mediului din Finlanda au creat împreună cu Comitetul pentru Viitor un proiect de crowdsourcing cu scopul de a testa dacă cetățenii pot contribui semnificativ la procesul de creare a legilor și testul a avut un rezultat pozitiv. Aici sunt 7 lecții pe care le putem învăța de la finlandezi.

Crowdsourcingul poate fi un mod inovativ de a reface legătura dintre stat și cetățeni.

Greu, dar nu imposibil

Crowdsourcingul va fi greu de implementat și adaptat în majoritatea țărilor, dar o formă convenabilă poate fi găsită, voință din partea politicienilor să fie. Trebuie să aibă voință să coboare de pe muntele puterii unde se cred acum și să asculte ce zice poporul.  În capul lor se întreabă: De ce să renunțăm la vreo parte din putere? Iar noi trebuie să ne întrebăm: Ei au puterea și hotărăsc ( fără să ne întrebe) ce vrem sau noi ar trebui să hotărâm ce legi să voteze?

Bineînțeles că în Rusia un protest pro-democrație ar fi strivit rapid, dar oamenii nu se vor opri, se vor mobiliza mai mulți și mai mulți... pentru că ei trebuie să hotărască dacă vor ceva, nu Putin.

În România e democrație ( în traducere literală „conducere de către popor” sau "puterea poporului"), de 27 de ani și totuși puterea noastră de influenţare a deciziilor la nivel de ţarã tinde spre 0.

De ce nu realizăm, ca nație, că România nu e o firmă cu mulți manageri? La o firmă nu schimbi managerii când nu îți convine ceva - schimbi firma, dar noi de ce fugim de "managerii țării" și schimbăm "firma" cu milioanele în loc sã cãutãm soluţii? România e casa noastrã, nu firma pentru care lucrãm.

Articole Recomandate: 
Categorie: 

Ai ceva de comentat?